Cătălina Ponor (30 ani) a revenit în România, marți, cu regretul de a fi ratat calificarea în finale la ultima ediție de Campionat Mondial de Gimnastică la care a participat. „A fost dezamăgitor pentru mine. Este normal, pentru că la orice concurs mare la care aș fi participat, orice aș fi făcut, aș fi prins o finală. Mai ales la bârnă„, a declarat sportiva cu 23 de medalii la Jocurile Olimpice, la Campionatele Europene și Mondiale, pe aeroportul internațional Henri Coandă. Cătălina Ponor și-a anunțat retragerea din gimnastica de performanță înainte de startul competiției desfășurate în perioada 2-8 octombrie, la Montreal.
Sportiva din Constanța a atins zece puncte ‘fierbinți’:
1. Calitatea scăzută a aparatelor de la Montreal. „Din păcate, aparatele au fost cum au fost, accidentări extrem de multe. Ratări nu mai spun. Fiecare a făcut câte o greșeală pe acolo. Nu știu dacă a fost vreunul care să nu rateze sau să nu se lovească. Și eu am pățit ceva înainte și nici nu mai spun de Larisa… Și tot așa”
2. Nivelul finalei de la bârnă, în care niciuna dintre cele opt gimnaste nu a obținut o notă de măcar 14.000. „A fost, într-adevăr o finală destul de slabă, având în vedere faptul că nu a fost nicio campioană mondială, olimpică sau eruopeană acolo. Dar, poate așa a vrut Dumnezeu, să le dea o șansă și celor care nu au medalii și poate le-a încurajat un pic”
3. „Eternul dacă”. „Sunt convinsă că dacă eram sănătoase, și eu și Lari am fost în finale. Sunt convinsă că Larisa ar fi făcut o treabă foarte bună la individual, la fel și pe bârnă și sol. Sunt convinsă că și eu aș fi reușit să fac ceea ce trebuia să fac. Dar asta a fost. Șanse la medalii ar fi fost dacă eu îmi făceam treaba. Larisa, din păcate, nu a mai avut nicio șansă, dar eu – spre norocul meu, am mai avut o șansă. Dar, din păcate, nu a fost să fie.”
„Sunt convinsă că aș fi putut să mai fac atât bârnă, cât și sol. dar am avut destul de multe accidentări înainte de plecarea la Mondiale. Atunci, mi-am spus că sănătatea este mai importantă”
4. Retragerea. „Este greu, pentru că mi-am dedicat 26 de ani din viață făcând acest sport. Îl iubesc, o fac cu plăcere și sufletul mi-e greu când spun că nu mai continui. Dar vine vremea când trebuie să spui ‘Stop‘. Sunt convinsă că aș fi putut să mai continui și sunt convinsă că aș putea să mai fac atât bârnă cât și sol. dar, din păcate, am avut destul de multe accidentări înainte de plecarea la Mondiale pe care cam nimeni nu le știe. Atunci, mi-am spus că, până la urmă, sănătatea este mai importantă”.
5. Presiunea ultimei competiții majore a carierei. „Presiune nu a fost. Vreau să se înțeleagă foarte bine. Inițial nu am vrut să zic ceea ce decisesem, dar m-am gândit că ar fi totuși mai bine înainte ca lumea să nu creadă că eu iau decizii pe moment – că a fost bine sau a fost rău. Pentru că așa e lumea – un pic mai cârcotașă. Probabil, dacă aș fi făcut bine, apoi aș fi zis că mă retrag – ar fi zis – ‘ah, a luat medalie și acum se retrage‘. Sau, cum s-a spus acum – ‘n-a făcut nimic și se retrage‘. Asta e. Lumea e cârcotașă, nu am cum să fiu pe placul tuturor. Dar, eu sunt mulțumită cu ceea ce am reușit să fac până acum, chiar dacă nu mi-a ieșit la acest Campionat Mondial. Eu am plecat pregătită, antrenamentele au mers pe linie – toate, a fost totul perfect, dar așa a fost să fie. Așa a vrut Dumnezeu.
„Sunt triplă campioană olimpică, este de trei ori mai mult decât ceea ce este la un Campionat Mondial”
6. Singura medalie care îi lipsește din palmares – aurul mondial. „Se pare – Campionatul Mondial nu este pentru mine. De foarte mult timp tot încerc să fac acest rezultat la Campionatul Mondial. N-a fost să fie. Sunt triplă campioană olimpică, este de trei ori mai mult decât ceea ce este la un Campionat Mondial, așa că sunt extrem de fericită”.
7. Poziția președintelui Comitetului Olimpic și Sportiv Român, prezent la Montreal alături de echipă, cu privire la retragerea sa. „Mihai Covaliu mi-a acceptat decizia fără nicio problemă. El a venit acolo să ne susțină pe noi toți. Nu a venit să mă convingă pe mine în niciun caz. Este normal să accepte o decizie a unei sportive care a avut rezultate foarte bune. Și care a ajuns la o vârstă la care poate să decidă”.
8. Soarta gimnasticii românești, după doar a treia participare la un Campionat Mondial din istorie încheiată fără medalie (n.r. – ultima în 2011). „Cred că nu ar trebui să mai coasem ceea ce s-a rupt sus acolo, ar trebui luat de jos totul și început de la capăt. Lumea să aibă răbdare, să avem cu cine și cu ce și dacă și antrenamentele ar fi așa cum au fost înainte sunt convinsă că și rezultatele vor veni. Dar trebuie să avem răbdare cu cele mici, să avem răbdare cu generația care vine. Trebuie să avem răbdare și cu antrenorii, pentru că antrenorii fără un material nu pot să facă absolut nimic. Trebuie să se înțeleagă și asta – că nu este de vină doar antrenorul în rezultatele proaste pe care noi le avem”.
„Să dea Dumnezeu să reușesc și eu cu sportivele exact cum au făcut antrenorii cu mine”
9. Decizia de a continua după campionatul European de la Cluj (aprilie 2017) „Nu este nicio urmă de regret pentru că nu m-am retras după Campionatul European de acasă. Pentru că nu mi-am pus problema să mă retrag. Mi-am văzut de antrenamente ca să mă duc la Campionatul Mondial. Mi-am dorit să mă duc până la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Din păcate, sănătatea nu mă mai ține și cred că este momentul, totuși, să mă gândesc un pic la mine”.
10. Planurile de viitor. „Urmează vacanță, în primul rând. îmi continui concursurile până la finalul anului, după care îmi voi lua o vacanță. Și, da, este o posibilitate de a mă vedea antrenând. Să dea Dumnezeu să și fiu o antrenoare bună – să inspir sportivele, să le dau un pic de încredere, un pic de energie și să dea Dumnezeu să reușesc și eu cu sportivele exact cum au făcut antrenorii cu mine”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER